România

Raportul CE privind România, apreciat de autorităţile implicate în implementarea MCV de la Bucureşti

Comisia Europeană (CE) a recomandat României ca, până la următoarea evaluare, din vară, să se axeze pe revizuirea cuprinzătoare a modului de funcţionare a sistemului judiciar, punerea în aplicare a noilor coduri, reforma sistemului disciplinar pentru magistraţi, îmbunătăţirea celerităţii proceselor care au ca obiect cazuri de corupţie la nivel înalt şi pe consolidarea politicii generale anticorupţie.

Aceste recomandări sunt incluse în raportul intermediar privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii vineri, la Bruxelles.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a apreciat raportul CE, arătând că documentul este pozitiv, poate cel mai bun raport tehnic de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În opinia sa, acest raport ar trebui să îndemne autorităţile să privească "calm şi cu luciditate". "Să nu avem impresia că lucrurile sunt în întregime rezolvate", a spus Predoiu, într-o conferinţă de presă, arătând că principala concluzie a documentului CE este faptul că România a demonstrat voinţa politică necesară continuării reformelor.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut, de asemenea, că raportul CE prezintă o imagine obiectivă a evoluţiilor sistemului judiciar în ultimele şase luni. Ministerul Public afirmă că experţii Comisiei au identificat în mod obiectiv atât cauzele care împiedică finalizarea cu celeritate a dosarelor, cât şi posibilele soluţii şi provocările sistemului judiciar din perioada care va urma. Totodată, sunt reţinute propunerile de eficientizare a sistemului judiciar prin distribuirea raţională a resurselor, precum şi preocupările pentru recrutarea şi formarea iniţială a magistraţilor.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţius Dumbravă, a apreciat şi el raportul Comisiei Europene, susţinând, ca şi ministrul Justiţiei, că raportul este unul dintre cele mai bune de până acum, având ca mesaj reluarea voinţei pentru reformă.

CSM confirmă constatările Comisiei şi apreciază că raportul are ca mesaj principal recunoaşterea reluării voinţei pentru reformă a autorităţilor statului român. CSM înţelege tonul pozitiv al raportului ca o încurajare pentru continuarea reformelor, inclusiv a acelora în realizarea cărora s-a angajat ferm în noua lui componenţă, după cum a susţinut şeful CSM.

El a reiterat ferm, în numele CSM, "solicitarea ca justiţia să fie declarată domeniu strategic de interes naţional", lucru care, în opinia lui Dumbravă, "impune colaborarea puterilor statului pentru alcătuirea şi semnarea Pactului Naţional pentru Justiţie, ce va marca angajamentul ferm al decidenţilor politici şi judiciari cu privire la susţinerea şi respectarea justiţiei în scopul fundamental al prezervării statului de drept".

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Livia Săplăcan, a subliniat, la rândul său, că Raportul Comisiei Europene reconfirmă rezultatele bune obţinute în combaterea corupţiei pe latura investigaţiilor penale, cu referire directă la activitatea DNA.

"Ca o noutate însă, raportul conţine o serie de referiri pozitive şi la finalitatea pe care o capătă în instanţe investigaţiile de corupţie. Astfel, se remarcă o creştere a numărului de condamnări - atât definitive, cât şi nedefinitive - pentru fapte de corupţie, dar şi o tendinţă de a se înăspri pedepsele pronunţate de judecători", a arătat purtătorul de cuvânt al DNA.

Raportul intermediar privind Justiţia din România arată că, în ultimele şase luni, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a menţinut tendinţa pozitivă în investigarea corupţiei la nivel înalt. Documentul relevă că, în timpul acestei perioade, s-a putut observa o creştere a numărului condamnărilor non-definitive şi a sentinţelor disuasive şi a fost lansată o evaluare independentă a impactului ultimelor două strategii anticorupţie. De asemenea, se subliniază că, totuşi, cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţe au progresat puţin de la ultima evaluare a CE.

În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate (ANI), raportul consemnează, printre altele, faptul că prin decizia de a reduce bugetul ANI, în urma constrângerilor financiare, s-ar putea împiedica activitatea de cercetare a declaraţiilor de avere şi de interese.

În context, secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a precizat pentru AGERPRES că reducerea bugetului Agenţiei pe anul 2011 afectează activitatea operaţională. El a precizat că, în 2011, ANI are un buget la nivelul celui din 2008, deşi volumul de activitate a crescut cu 300%.

Potrivit documentului CE, principala provocare a României în lunile următoare va fi să se pregătească cu succes pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri. Acestea introduc un cadru şi proceduri legislative noi în materie de drept civil şi penal, fapt care reprezintă o provocare importantă, date fiind deficienţele existente în ceea ce priveşte capacitatea şi consecvenţa procesului judiciar.

De la ultima evaluare a Comisiei, România a adoptat Legea micii reforme în justiţie, care oferă mai multe posibilităţi organelor de urmărire penală să nu continue instrumentarea, de exemplu atunci când dovezile existente nu justifică investigaţiile suplimentare. Legea introduce, de asemenea, posibilitatea ca procuratura să preia rapoarte înaintate de poliţie în unele cazuri minore. Această lege simplifică procedurile judiciare şi prevede posibilitatea recunoaşterii vinovăţiei, scurtându-se astfel durata procesului. De asemenea, Legea micii reforme în justiţie simplifică procedura de recurs în interesul legii, care se prevede să rămână principalul mijloc de unificare juridică.

În ultimele şase luni, România a adoptat o serie de măsuri structurale pentru a aborda problema presantă a deficitelor de capacitate ale sistemului judiciar. De la ultimul raport al Comisiei, România a finalizat o propunere de închidere a 24 de instanţe şi a parchetelor aferente, care fie nu erau operaţionale, fie aveau un volum de lucru insuficient. În plus, România a pregătit propuneri de consolidare a recrutării şi formării magistraţilor. Cu toate acestea, capacitatea Institutului Naţional al Magistraturii nu a fost încă sporită în conformitate cu cerinţele în materie de resurse ale magistraturii, iar bugetul acestuia pe 2011 a fost redus (ca parte a consolidării fiscale naţionale necesare).

Raportul notează că au avut loc discuţii preliminare referitor la o revizuire a funcţionării sistemului judiciar, recomandată de Comisie, dar această revizuire nu a fost încă lansată. Efectuarea unei evaluări independente a modului de funcţionare a sistemului judiciar ar contribui la identificarea măsurilor necesare pentru a consolida eficienţa sistemului.

În ceea ce priveşte sistemul disciplinar al magistraturii, CSM a pregătit propuneri de clasificare a gravităţii abaterilor disciplinare, dar este nevoie de legislaţie pentru implementarea lor. Alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii au fost umbrite de contestarea în justiţie a acestora şi au dus la anularea de către Curtea Constituţională a alegerilor privind patru membri ai CSM, după cum consemnează executivul european în raportul intermediar.

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

Vizita de lucru a ambasadorului George Bologan în Regiunea Lombardia

24.02.2020

Ambasadorul României în Italia, George Bologan, se află în aceste zile într-o vizită de lucru în nordul Italiei. În Lombardia, șeful misiunii diplomatice a vizitat, la 24 februarie …

Măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 (coronavirus)

23.02.2020

Informăm cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Italiană că Guvernul italian a decretat starea de urgență în urma…

Participarea României la a XI-a ediție a Festivalului de Film Francofon din Roma

21.02.2020

România participă la ediția a XI-a a FRANCOFILM - Festivalul Filmului Francofon din Roma, prin proiecția filmului ”Mo”, regizat de Radu Dragomir. Inițiativa este susținută de…

Semnarea unei convenții de colaborare cu Institutul de Învățământ Superior "Ezio Vanoni" din Vimercate

20.02.2020

În perioada 24 februarie-1 martie, un grup de elevi de la Institutul de Învățământ Superior "Ezio Vanoni" din Vimercate va face o excursie în România, în cadrul proiectului…

        ​