Promovare comercială și economică

Îndrumar de afaceri 2019

1. PROFIL DE ŢARĂ

Date de referință

Suprafaţa: 301.340 km2

Populaţia: 60.391.000 locuitori la data de 01.01.2019

Densitatea medie: 200,7 loc./ km2

Limba: italiană

Religia: creștină – catolică

Capitala: Roma

Forma de guvernare: Republică Parlamentară

Cetățeni stăini rezidenți: 5.234.000 (8,7% din totalul popolației) la 01.01.2019 - Date Institutul National de Statistică din Italia (ISTAT)

 

Geografia și clima

Italia este o peninsulă situată în sudul Europei fiind înconjurată din trei părţi de mări:  Marea Ligurică, Marea Tireniană, Marea Ionică, Marea Mediterană şi Marea Adriatică. Se învecinează la nord-vest cu Franţa, la nord cu Elveţia şi Austria, iar la nord-est cu Slovenia. Ţara este împărţită în 20 de Regiuni, dintre care 15 au "statut obişnuit" și 5x) au "statut special" (Sicilia, Sardinia, Trentino-Alto Adige, Friuli Venetia Giulia, Valle d'Aosta), statut în funcţie de caracteristicile etnice/de tradiţie, geografice şi lingvistice. Cele 20 de regiuni italiene sunt împărţite în provincii, acestea fiind în număr de 110. Provinciile la rândul lor sunt subdivizate în comune (în jur de 8.094). Aşezarea geografică face ca Italia să aibă aşa numita „climă mediteraneană”, partea de nord fiind însă mai apropiată de clima specifică  zonei temperat-continentale. 

Cele 20 de regiuni ale Italiei sunt: Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Emilia-Romagna, Friuli-Venezia-Giuliax), Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemonte, Puglia, Sardiniax), Siciliax), Toscana, Trentino-Alto Adigex), Umbria, Valle d’Aostax), Veneto, din care cinci cu regim special (Friuli-Venezia-Giulia, Sardinia, Sicilia, Trentino-Alto Adige si Valle d’Aosta). 

Principalele 10 orașe, în funcţie de numărul de locuitori (conform ultimelor date statistice furnizate de ISTAT, la data de 01 ianuarie 2018) sunt: Roma 2.872.800 locuitori (în toată zona Roma metropolitana 4.355.725 locuitori), Milano 1.366.180 locuitori (în toată zona Milano metropolitana 3.234.658 locuitori), Napoli 966.144, locuitori, Torino 882.523 locuitori, Palermo 668.405 locuitori, Genova 580.097 locuitori, Bologna 389.261 locuitori, Firenze 380.948 locuitori, Bari 323.370 locuitori, Catania 311.620 locuitori.

 

Structura de stat

Denumirea oficială a ţării este Republica Italiană, iar forma de guvernământ este de Republică Parlamentară democratică. Constituţia a fost adoptată în decembrie 1947 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948. Prin Constituţie s-a hotărât crearea celor trei Puteri:  Parlamentul bicameral - Camera Deputaților (Camera dei Deputati) şi Senat (Senato della Repubblica), Putere executivă – Guvern (Consiliul de Ministri) condus de Preşedintele Consiliului de Miniştri și Puterea Juridică – Justiţia. Şeful statului este Preşedintele Sergio Mattarella ales la 31 ianuarie 2015, fiind la primul său mandat.

Parlamentul este bicameral - Senat şi Camera Deputaţilor. Iniţiativa legislativă aparţine guvernului, fiecărui membru al celor două camere, altor organe și organizaţii cărora le este conferit acest drept prin Constituţie. Ambele Camere sunt alese pe o perioadă de cinci ani, dar pot fi dizolvate înainte de expirarea termenului normal, conform Constituţiei.

Sistemul judiciar italian are la bază dreptul roman, modificat prin codul napoleonic și ulterioare schimbări.

Guvernul  exercită puterea executivă și este compus din Preşedintele Consiliului de Miniştri Paolo Gentiloni ( din data de 12 dec 2016 dupa demisia PCM Matteo Renzi in urma eșecului referendumului din 4 dec. 2016) și miniştri. Guvernul este confirmat de către Parlament. Preşedintele Consiliului de Miniştri este numit de preşedintele Republicii; tot preşedintele numeşte miniștrii, la propunerea primului ministru.

Cele mai importante partide politice în urma formării guvernului din data de 1 iunie 2018  sunt: Movimento 5 stele (M.5.S.),  Lega Nord (L.N.), (care formeaza în prezent o coaliție de guvernare) , Partidul Democrat (P.D.), Forţa Italia (F.I.), Fratelli d’Italia.

 

 

2. ECONOMIA ITALIEI

Prezentare generală.

Politica economică a Italiei de după anii 90 a pus accent pe dezvoltarea sectorului privat, ca motor al creşterii economice, iniţiindu-se un program masiv de privatizare a firmelor și băncilor de stat. Măsurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale încurajatoare, stabilitatea monedei și rata scăzută a dobânzilor, au permis Italiei să adere la Uniunea Monetară Europeană şi să adopte moneda comună, euro, în calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999.

Italia este membră a G7 (Grupul celor sapte ţări cele mai industrializate), membră fondatoare a Uniunii Europeană, OCDE și este a treia economie din regiune.

În conformitate cu datele statistice furnizate de ISTAT, PIB-ul Italiei a înregistrat în anul 2018 o creștere de 0,9% față de anul 2017. În ceea ce privește anul 2019, Istat menționează că produsul intern brut se așteaptă să crească cu 0,3% în termeni reali, înregistrând o încetinire accentuată față de anul precedent.

ISTAT certifică, pentru economia italiană, un cadru prielnic de creștere economică – o noutate pozitivă pentru ultimii trei ani – însă este sub așteptările guvernului, lucru care ar putea afecta stabilitatea politicilor economice și fiscale. Raportul deficit / PIB în 2018  a fost de 2,1%, datele prezentând o lejeră îmbunătățire față de anul 2017 cand raportul era de 2,4%, iar datoria publică în raport cu PIB se situează la nivelul de 132,1% față de 131,3% din 2017.

Tot ISTAT menționează că, în Italia PIB-ul a crescut cu 1,5%, cererea internă cu 1,5%, În ceea ce privește economia, Italia se poate afirma cu o economie diversificată, împărţită între Nordul dezvoltat/industrializat, dominat de companii private şi Sudul - agricol, mai puţin dezvoltat, mai puţin prosper şi cu un șomaj ridicat. Standardele de viaţă au cunoscut o diferenţă considerabilă între cele două regiuni. Astfel, media PIB-ului pe locuitor în Nord depășește cu mult media Uniunii Europene (de ex. in zona Bolzano aceasta este în jur de 39.800 euro/loc) în timp ce, în anumite regiuni şi provincii din Italia de Sud acest indicator se situează mult sub această cifră (de ex. în Campania fiind de numai 17.000 euro/loc). Italia are un număr de corporații multinaţionale mai mic decât oricare altă ţară de dimensiunea sa, având în schimb un număr mare de IMM-uri, multe dintre ele fiind afaceri de familie.

Triunghiul industrial din Nord (Milano – Torino – Genova) alături de cel din Regiunea Toscana (Firenze – Prato - Pistoia) constituie zonele principale ale industriei italiene.

 

Principalii indicatori economici

Italia deţine un sector manufacturier de dimensiuni relativ mari, specializat mai ales în pielărie, textile, utilajele şi produse metalurgice. Principalele produse exportate sunt cele metalurgice, utilajele și mijloacele de transport, aparatură electrocasnică produse agro-alimentare (cunoscutul brand de ţară „Made in Italy”). În raport cu celelalte ţări ale UE, Italia este specializată cu predilecţie în sectoarele de joasă şi medie tehnologie. Este ţara cu cel mai mare număr de întreprinderi (societăţi) din UE: 3,8 milioane IMM-uri, aproape dublu faţă de cele existente în Germania. Aceste mici întreprinderi ar putea deveni cei mai importanţi concurenţi în economia globală dacă ar fi eliminate obstacolele care le frânează încă creşterea şi dacă ar fi folosite mai eficient structurile existente pentru dezvoltare.

Conform datelor statistice furnizate de ISTAT (Institutul National de Statistică), în anul 2018, PIB-ul Italiei a fost egal cu 1.753 miliarde euro, având o creștere de 1,7% față de anul precedent, PIB-ul pe locuitor fiind în medie, de 26.719 euro.

Rata inflației medie în Italia în 2018, a fost de 0,67%.

Rata șomajului, In luna februarie 2019, rata șomajului a crescut de la 10,6% din 2018 la 10,7%. Italia a înregistrat cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor în rândul statelor membre în februarie, cu 32,8%.

Producția industrială: în aprilie 2019, indicele global a scăzut în termeni de tendință cu 1,5% față de aprilie 2018.

Comerțul Italiei: Italia se află pe locul 9 la nivel mondial (2,9% cota deținută în exportul mondial) în ceea ce privește exporturile și pe locul 12 (2,5% cota deținută în importul mondial) în ceea ce privește importurile. 

 

Sectoarele economice

Agricultura

În condiţiile unui exod al populaţiei către oraş şi a scăderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii în favoarea industriei, agricultura are în prezent un rol secundar în cadrul economiei (5% din PIB), Italia fiind nevoită să importe o mare parte din produsele agricole necesare consumului (cu excepţia legumelor şi fructelor). Agricultura Italiei este dezvoltată cu predilecție în zonele septentrionale și în sudul țării, angrenând o numeroasă forță de muncă. Italia produce cereale (grâu, orez, porumb), soia, tomate și produse din carne în partea centrală iar în partea de sud fructe, legume, ulei de măsline și vin, fiind totodată al doilea producător mondial de vin.

Industria 

Sectorul industrial are un rol important în structura economică a ţării.

Pe parcursul anilor, Italia şi-a câştigat o poziţie importantă pe piaţa internatională în domeniile bunurilor de consum şi a investițiilor (în special în următoarele sectoare: confecţii textile, încălţăminte şi pielărie, mecanic, chimic, construcţii de automobile, aparatură electrocasnică).

Modelul de dezvoltare industrială italian este bazat pe o strategie flexibilă şi o puternică reţea de întreprinderi mici şi mijlocii, structuri deosebit de dinamice şi cu o rentabilitate ridicată, organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum şi pe mari întreprinderi, precum FIAT, Finmeccanica, Pirelli, Enel, Eni, Edison, ANSALDO, TENARIS, etc., care în ultimii 20 de ani au suferit puternice restructurări. Aplicarea unor politici exigente de calitate şi servicii pentru client, reducerea costului de fabricaţie pe unitatea de produs şi, nu în cele din urmă, angrenarea în globalizarea pieţelor, au permis marilor grupuri industriale să obţină o creştere consistentă a competitivităţii şi a rentabilităţii.

În anul 2018 cifra de afaceri a industriei prelucrătoare a crescut cu 3,2%, în scădere față de 2017 (+ 5,0%). Atât componenta exportată, cât și cea internă au contribuit la majorarea tuturor activităților sectorului, cu excepția vehiculelor și a altor mijloace de transport. Pentru produsele petroliere, repararea și întreținerea mașinilor și a metalurgiei, creșterea cifrei de afaceri a fost cu peste 5%. Pentru băuturi, îmbrăcăminte, articole din piele, produse alimentare, factorul de conducere a fost cererea externă.

Serviciile 

Sectorul serviciilor, în 2018 - în special în al doilea semestru – a simțit o diminuire față de semnele redresării din 2017. Cifra de afaceri a crescut cu 2,0%, față de + 3,2% din anul precedent. Încetinirea s-a referit la aproape toate sectoarele: în comerț, decelerarea autovehiculelor cântărește (+ 1,9%, față de + 5,2% în anul precedent), în timp ce în transport și în depozitare, creșterea transportului terestru și aerian este însoțită de o contracție a transportului maritim. Cifra de afaceri a serviciilor de cazare și de servire a mesei de catering încetinește, dar continuă să crească (+ 2,1%, de la +3,2% în 2017). Scăderi de producție se înregistrează doar in sectoarele de producție textilă, imbrăcăminte, pilelărie și accesorii și în fabricarea de coke și produse petroliere rafinate.

În cadrul acestui sector, un rol de o deosebită importanţă, îl are turismul. Acesta contribuie într-o tot mai mare măsură la balanţa de plăţi, după cum se înregistrează şi în alte ţări din bazinul Mării Mediterane: Grecia, Spania, Turcia.

În Italia s-au înregistrat, în anul 2018, 44,4 milioane de sosiri și numai în Roma 15,2 milioane de turiști, fiind orașul cel mai vizitat din Italia. Între principalele trei forme de turism: „de mare”, „de munte” şi „cultural”, acesta din urmă atrage cel mai mare număr de turişti străini, favorizând totodată şi crearea de locuri de muncă,  dat fiind că acest gen de turism nu este afectat de anotimpuri.

 

Comerţul Italiei

Economia Italiei este puternic orientată spre comerțul exterior, atât ca dependență față de materiile prime din afara țării, cât și pentru exportul produselor proprii ca sursă a creșterii economice, comerțul exterior al Italiei contribuind cu circa 30% la realizarea PIB.

Valoarea  totala a schimburilor comerciale in 2018 a fost de 886,8 miliarde euro înregistrând o creștere cu 4,3% față de 2017.

În anul 2018, volumul exporturilor  a cunoscut o creștere cu 3,1 % față de anul precedent, înreginstând o valoare de 462,9 miliarde euro.  Importurile au  înregistrat o creștere  cu  5,6% față de anul 2017, cu o valoare totală de 423,9 miliarde euro. La sfârșitul anului 2018 s-a înregistrat un excedent al balanței comericale în valoare de 38,9 miliarde de euro.

Datele provizorii pentru sem I 2019 furnizate de ISTAT arată ca tendinta de creștere a exporturilor si importurilor continuă, menținându-se un excendent al balanței comerciale

 

Exporturile Italiei: Totalul exporturilor de bunuri și servicii italiene în anul 2018 a însumat valoarea de 462,9 miliarde de euro. Principalele 10 țari de destinație pentru mărfurile italiene, în 2018 au fost: Germania(12,6%), Franța(10,5%), SUA(9,2%),), Spania(5,2%), Marea Britanie (5,1 %), Elveția (4,8%), Polonia (2,9%), Belgia (2,8%), China(2,8%), Olanda (2,5%).

România se află pe locul al 14 lea cu 1,6% din totalul exportului în timp ce pentru noi Italia se află pe locul al 2-lea reprezentând peste 10% din totalul exportului României.

Performanțe deosebite s-au înregistrat cu țările UE, SUA, țările  din Orientul Mijlociu și Asia, iar sectoarele în care s-au înregistrat creșteri economice au fost: industria farmaceutică, pielărie, mobilier și metalurgie.

În Italia exportul este complet liberalizat, cu excepţia unor reglementări privitoare la comerţul cu armament, produse stupefiante şi unele produse de înaltă tehnologie.

Italia este al 9- lea exportator mondial. Exporturile cele mai importante, pe sectoare, provin de la alte masini de uz general(5,1%), masini de uz general(5%), produse medicale și farmaceutice(5%), autoturisme(4,8%), alte mașini pentru az special(4,7%), articole de îmbrăcăminte(3,8%), produse chimice de baza(3,3%), produse derivate din rafinarea petrolului(3,2%), părți și accesorii pentru autovehicule(3%), articole din materiale plastice(3%).

Contribuția regiunilor italiene la exportul italian,  este următoarea: Lombardia (27,4%), Emilia Romagna (13,7%), Veneto (13,7%),  Piemonte (10,4%), Toscana (7,9%), Lazio (4,9%), Friuli Venezia Giulia (3,4%), Marche (2,5%), Campania (2,3%), Sicilia (2,3%).

În ceea ce privește clasificarea regiunilor italiene în funcție de capacitatea de absorbție a mărfurilor (import) situația se prezintă astfel: Lombardia ( 31,6%), Veneto (11,5%), Emilia Romagna (8,6%), Lazio (8,5%), Piemonte (8%), Toscana (6%), Sicilia (4,0%), Campania (3,1%),Liguria(2,4%), Friuli Venezia Giulia (2,1%),  Puglia (2%).

 

Importurile Italiei: În 2018 totalul importurilor italiene a atins valoarea de 423,99  miliarde euro, în creștere cu 5,6% față de anul 2017.  Principalii furnizori de mărfuri ai Italiei, în 2018, au fost: Germania (16,6%), Franța (8,6%), China (7,3%), Olanda (5,4%), Spania (4,9%), Belgia (4,5%), SUA (3,8%), Rusia (3,3%), Marea Britanie (2,6 %),  Elveția (2,6%). 

Italia este al 11 lea importator la nivel mondial. Principalele produse importate în Italia, în anul 2017, au fost: autovehicule și părți componente auto (7,8%), petrol brut (6,5%), produse chimice(6,3%), medicamente și produse farmaceutice (5,2%), metale non feroase si combustibili nucleari 4%, produse siderurgice (3,8%), gaz natural (3,6%),  articole de imbracaminte (2,9%), masini de uz general (2,8 %), produse derivate din rafinarea petrolului (2,3%),alte masini de uz general (2,3%).

http://www.sviluppoeconomico.gov.it/images/stories/commercio_internazionale/osservatorio_commercio_internazionale/statistiche_import_export/prodotti_import.pdf

 

3. CONSTITUIREA SOCIETAȚILOR ȘI REPREZENTANȚELOR COMERCIALE

Pentru înființarea unei societăți pe teritoriul italian, primul pas este solicitarea atribuirii codului fiscal al firmei ("codice fiscale", “partita IVA”) care se obține de la "Agenzia delle entrate". În funcție de tipul de societate care se intenționează a se înființa este necesar să se verifice îndeplinirea condițiilor cerute. Cererea de înscriere se poate descărca de pe site-ul (www.agenziaentrate.it). Este necesar a se cunoaste codul activității (codul Ateco) pe care o va desfășura firma, cod vizibil pe site-ul www.istat.it. Cerea ATECO este traducerea Codului CAEN/NACE.

Înregistrarea societății comerciale la Registrul Firmelor ("registro delle imprese") din cadrul camerei de comerț teritoriale unde se dorește deschiderea firmei, în termen de 30 zile de la începerea activității. Fac excepții anumite activități precum montarea, extinderea și întreținerea instalațiilor, reparații, curățenie, dezinfecție, deratizare, carausie, etc. pentru care cererea de înscriere trebuie prezentată în aceeași zi cu începerea activității. Formularele de completat și costurile se găsesc pe site-ul fiecărei camere regionale (www.registroimprese.camcom.it sau www.cameradicommercio.it). La camera de comerț trebuie depuse o fotocopie după un document de identitate valabil, precum și statutul și actele de constituire ale societății pentru realizarea cărora trebuie să vă adresați unui notar. Înscrierea trebuie să fie facută de către reprezentantul legal al societății sau de către un împuternicit al acestuia.

În functie de tipul de activitate care se intenționează a se desfășura trebuie verificat dacă este necesară îndeplinirea unor condiții particulare. În cazul în care activitatea se desfășoară într-o locație  diferită de cea a sediului legal al firmei, este necesară declararea acestui fapt la Registrul Firmelor prin completarea unui formular tipizat.

Înscrierea firmei la Biroul INPS (Institutul Național pentru Asigurări Sociale) pentru plata contribuțiiilor sociale (www.inps.it). Cererea de înscriere se face on-line la Registrul Firmelor (www.registroimprese.camcom.it) din cadrul camerei de comerț, în 30 zile de la începerea activității. Camera de comerț va transmite datele la INPS. Cererea se face atât pentru titular cât și pentru eventualii membri ai familiei. Înscrierea la INAIL (Institutul Național pentru Asigurare contra Accidentelor de Muncă și Bolilor Profesionale) cu 5 zile înainte de începerea muncii, în vederea asigurării angajaților împotriva pagubelor fizice în caz de accidente și boli datorate activității la locul de muncă.

În cazul în care obiectul de activitate al firmei îl reprezintă comerțul cu amănuntul (en-detail) menționăm că activitatea comercială este reglementată în Italia prin Decretul Legislativ nr.223/4 iulie 2006, modificat și transformat în Legea nr.248/4.08.2006; și Legea Regională nr.21/29.11.2006. Dacă firma are ca obiect de activitate comerțul în zone publice, se va solicita Primăriei autorizația de functionare sau declarația de începere a activității sau o simplă comunicare de începere a activității. Trebuie specificat ce tip de comerț stradal se dorește: în zona publică fixă, intinerant sau ocazional în cadrul unor târguri sau manifestări publice.

Dacă în cazul unui restaurant, bar, se includ și spectacole sau muzică este nevoie, tot de la Primărie, de o autorizație specifică, conform Legii Regionale 21/2006. În cazul comerțului en-detail cu produse nealimentare este obligatorie îndeplinirea unor condiții morale solicitate de Primărie.

În cazul comerțului cu amănuntul cu produse alimentare, este necesară îndeplinirea, pe lângă condițiile morale, și a unor cerințe profesionale solicitate de Primărie conform Legii 287/1991:

  • să fi frecventat un curs profesional instituit sau recunoscut de regiune, privind activitatea de servire produse alimentare și băuturi sau un curs la o școală specială cu acest specific;
  • să fi fost angajat ca muncitor calificat în calitate de producător sau vânzător alimente și băuturi, pentru o perioadă de cel putin 2 ani din ultimii 5 ani, în cadrul unor firme având ca activitate servirea de produse alimentare și băuturi;
  • să fi fost înscris, înainte de 4 iulie 2006, la Registrul Comercianților (REC) pentru activitatea de servire produse alimentare și băuturi;
  • să fi trecut examenul de capacitate/abilitate din cadrul Camerei de Comerț (art.2, pct.2, litera c. din Legea 287/1991), înainte de intrarea în vigoare a Legii 248/2006 pentru a nu solicita înscrierea la REC.

Cerințele profesionale trebuiesc îndeplinite, în cazul unei societăți comerciale, de către reprezentantul legal sau persoana responsabilă cu activitatea comercială, iar în cazul firmei individuale de către proprietar. Verificarea și valibilitatea acestor criterii cade în sarcina Primăriei.

Conform Legii 248/2006, de la 4 iulie 2006 nu mai este necesară înscrierea la Registrul Comercianților – REC ("Registro esercenti commercio") pentru activitatea de servire/oferire produse alimentare și băuturi.

Pentru resturant, bar, rotiserie, pizzerie, cofetărie, este necesară autorizația igienico-sanitară eliberată de ASL obținută după verificările igienico-sanitare ale localului, aceasta fiind parte integrantă a autorizației de funcționare. Cererea pentru autorizația sanitară se face către Primar, iar Primăria o transmite la ASL.

Pentru comerțul en-gros cererea de începere a activității trebuie depusă la Camera de Comerț – Registrul Firmelor. Verificarea îndeplinirii cerințelor morale și profesionale pentru activitatea de comerț en-gros este de competența camerei de comerț.

 

Constituirea unei societăți comerciale în Italia

În Italia pot fi constituite societăți de capital și societăți de persoane.

Modalitatea de clasificare a societăților comerciale în Italia este puțin diferită de România, dar esențială pentru interpretarea corectă a datelor și pentru a putea face o paralelă între numărul de societăți constituite de români în Italia și de italieni în România.

  • Societățile de capital, sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau juridice și sunt preponderent societăți cu răspundere limitată (SRL, SRL simplificat), societăți în comandită pe acțiuni și societăți pe acțiuni SA;
  • Societăți de persoane sunt societăți simple SS, societăți în nume colectiv (SNC), societăți în comandită simplă (SAS);
  • Întreprinderea individuală este fondată întotdeauna de o persoană fizică și reprezintă cea mai simplă formă de constituire a unei companii și nu are capital.

 

Principalele tipuri de societăți comerciale sunt:

Societăți de capital

  • Societatea pe acțiuni (SPA) – este constituită exclusiv pentru acte publice și trebuie să fie înscrisă la registrul firmelor doar după ce a fost subscris capitalul social. Actul constitutiv și statutul trebuie să fie publicate în Buletinul oficial al societăților pe acțiuni, iar responsabilitatea este împărțită între toți acționarii care au subscris la capitalul social. Capitalul minim necesar este 100.000 euro;
  • Societate în comandita pe acțiuni (SAPA) – este constituită pentru acte publice și trebuie să fie indicate numele tuturor asociaților comanditari. Actul constitutiv trebuie să fie publicat în BUSARL (o publicație specială pentru acest gen de societate). Capitalul minim necesar 100.000 euro, împărțit pe acțiuni; responsabilitatea este nelimitată pentru asociații comanditari.
  • Societatea cu răspundere limitată (SRL) – trebuie constituit actul public (actul constitutiv redactat de un notar) și inscriere la registrul firmelor (în 20 zile). Și aceasta trebuie publicată în BUSARL, iar capitalul minim necesar este de 10.000 euro. Responsabilitatea asociaților este limitată în funcție de capitalul subscris.
  • Societatea cu răspundere limitată simplificată (SRL) capitalul minim necesar este de 1 euro. Acest tip de societate de capital, SRL simplicat, este menit sa ajute inițiativa antreprenorială.

 

Societăți de persoane

  • Societatea simplă (società semplice) – pentru această formă de firmă nu este necesar un act constitutiv special pentru înscrierea la Registrul comerțului. Nu sunt limite pentru stabilirea capitalului minim, iar asociații au responsabilitate nelimitată și solidară;
  • Societate în nume colectiv (s.n.c.) – pentru acest tip de societate este necesar să existe un act constitutiv pentru a fi înregistrată în actele publice legale. Poate exercita atât activități comerciale, cât și activități economice necomerciale. Nu se impune un capital minim, iar toți asociații au responsabilitate pentru obligațiile societății.
  • Societate în comandita simplă (s.a.s.) – pentru societatea în comandita simplă, actul constitutiv trebuie să conțină numele tuturor asociațiilor comanditari și comandanți. Responsabilitatea este totală a asociaților comanditari, iar pentru comandanți este limitată în funcție de cota conferită de asociații comanditari.

Întreprinderile individuale sunt întreprinderi care nu au nevoie de capital social și au un singur titular, ele au obligația de a prezenta declariația veniturilor pe anul trecut între datele 01-06 și 31-07 a anului în curs, împreună cu declarația taxei pe valoare adăugată, dacă sunt plătitori.

Filialele din Italia ale companiilor străine trebuie să-și facă publice statutul și conturile conform legii italiene și trebuie să îndeplinească anumite condiții specifice. Capitalul minim subscris, prevăzut de lege, în cazul formării unei societăți cu raspundere limitată (cu unul sau mai mulți parteneri) este de 1 euro petru SRL simplificat și 10.000 euro pentru SRL normal, iar în cazul unei societăți pe acțiuni de 100.000 euro. Notarul va certifica că partenerii au depus 25% din capital la o filială locală a Băncii Italiei sau la oricare altă bancă. În statutul companiei trebuie să se prevadă următoarele: referințele partenerilor, numele și adresa companiei, domeniul de activitate, capitalul subscris, capitalul vărsat, valoarea nominală și numărul acțiunilor, valoarea activelor și creditelor acordate, compoziția organică a companiei. Statutul va fi depus la o instanță judecatorească care va certifica toate informațiile cuprinse în acesta. Compania pe acțiuni are statut legal și se consideră inființată numai după ce a fost înregistrată în Registrul Comerțului.

 

Etapele constituirii unei societăți

Pentru înființarea unei societăți pe teritoriul italian, primul pas este solicitarea atribuirii codului fiscal al firmei ("codice fiscale", “partita IVA”) care se obține de la "Agenzia delle entrate". În funcție de tipul de societate care se intenționează a se înființa este necesar să se verifice îndeplinirea condițiilor cerute. Cererea de înscriere se poate descărca de pe site-ul (www.agenziaentrate.it). Este necesar a se cunoaște codul activității (codul Ateco) pe care o va desfășura firma, cod vizibil pe site-ul www.istat.it. Cerea ATECO este traducerea Codului CAEN/NACE.

Înregistrarea societății comerciale la Registrul Firmelor ("registro delle imprese") din cadrul camerei de comerț teritoriale unde se dorește deschiderea firmei, în termen de 30 zile de la începerea activității. Fac excepții anumite activități precum montarea, extinderea și întreținerea instalațiilor, reparații, curățenie, dezinfecție, deratizare, carausie, etc. pentru care cererea de înscriere trebuie prezentată în aceeași zi cu începerea activității. Formularele de completat și costurile se găsesc pe site-ul fiecărei camere regionale (www.registroimprese.camcom.it sau www.cameradicommercio.it). La camera de comerț trebuie depuse o fotocopie după un document de identitate valabil, precum și statutul și actele de constituire ale societății pentru realizarea cărora trebuie să vă adresați unui notar. Înscrierea trebuie să fie facută de către reprezentantul legal al societății sau de către un împuternicit al acestuia.

În functie de tipul de activitate care se intenționează a se desfășura trebuie verificat dacă este necesară îndeplinirea unor condiții particulare. În cazul în care activitatea se desfășoară într-o locație  diferită de cea a sediului legal al firmei, este necesară declararea acestui fapt la Registrul Firmelor prin completarea unui formular tipizat.

Înscrierea firmei la Biroul INPS (Institutul Național pentru Asigurări Sociale) pentru plata contribuțiiilor sociale (www.inps.it). Cererea de înscriere se face on-line la Registrul Firmelor (www.registroimprese.camcom.it) din cadrul camerei de comerț, în 30 zile de la începerea activității. Camera de comerț va transmite datele la INPS. Cererea se face atât pentru titular cât și pentru eventualii membri ai familiei. Înscrierea la INAIL (Institutul Național pentru Asigurare contra Accidentelor de Muncă și Bolilor Profesionale) cu 5 zile înainte de începerea muncii, în vederea asigurării angajaților împotriva pagubelor fizice în caz de accidente și boli datorate activității la locul de muncă.

În cazul în care obiectul de activitate al firmei îl reprezintă comerțul cu amănuntul (en-detail) menționăm că activitatea comercială este reglementată în Italia prin Decretul Legislativ nr.223/4 iulie 2006, modificat și transformat în Legea nr.248/4.08.2006; și Legea Regională nr.21/29.11.2006. Dacă firma are ca obiect de activitate comerțul în zone publice, se va solicita Primăriei autorizația de functionare sau declarația de începere a activității sau o simplă comunicare de începere a activității. Trebuie specificat ce tip de comerț stradal se dorește: în zona publică fixă, intinerant sau ocazional în cadrul unor târguri sau manifestări publice.

Dacă în cazul unui restaurant, bar, se includ și spectacole sau muzică este nevoie, tot de la Primărie, de o autorizație specifică, conform Legii Regionale 21/2006. În cazul comerțului

en-detail cu produse nealimentare este obligatorie îndeplinirea unor condiții morale solicitate de Primărie.

În cazul comerțului en-detail cu produse alimentare, este necesară îndeplinirea, pe lângă condițiile morale, și a unor cerințe profesionale solicitate de Primărie conform Legii 287/1991:

  • să fi frecventat un curs profesional instituit sau recunoscut de regiune, privind activitatea de servire produse alimentare și băuturi sau un curs la o școală specială cu acest specific;
  • să fi fost angajat ca muncitor calificat în calitate de producător sau vânzător alimente și băuturi, pentru o perioadă de cel putin 2 ani din ultimii 5 ani, în cadrul unor firme având ca activitate servirea de produse alimentare și băuturi;
  • să fi fost înscris, înainte de 4 iulie 2006, la Registrul Comercianților (REC) pentru activitatea de servire produse alimentare și băuturi;
  • să fi trecut examenul de capacitate/abilitate din cadrul Camerei de Comerț (art.2, pct.2, litera c. din Legea 287/1991), înainte de intrarea în vigoare a Legii 248/2006 pentru a nu solicita înscrierea la REC.

Cerințele profesionale trebuiesc îndeplinite, în cazul unei societăți comerciale, de către reprezentantul legal sau persoana responsabilă cu activitatea comercială, iar în cazul firmei individuale de către proprietar.

Verificarea și valibilitatea acestor criterii cade în sarcina Primăriei.

Conform Legii 248/2006, de la 4 iulie 2006 nu mai este necesară înscrierea la Registrul Comercianților – REC ("Registro esercenti commercio") pentru activitatea de servire/oferire produse alimentare și băuturi.

Pentru resturant, bar, rotiserie, pizzerie, cofetărie, este necesară autorizația igienico-sanitară eliberată de ASL obținută după verificările igienico-sanitare ale localului, aceasta fiind parte integrantă a autorizației de funcționare. Cererea pentru autorizația sanitară se face către Primar, iar Primăria o transmite la ASL.

Pentru comerțul en-gros cererea de începere a activității trebuie depusă la Camera de Comerț – Registrul Firmelor. Verificarea îndeplinirii cerințelor morale și profesionale pentru activitatea de comerț en-gros este de competența camerei

 

4. SISTEMUL DE TAXARE SI DE COMERȚ

Sistemul de taxare / Regimul fiscal

Sistemul italian de impozitare este reglementat de Codul General de Impozitare, care este actualizat anual prin Buget (Legge Finanziaria). Sistemul fiscal italian se bazează pe impozitarea directă (IRPEF - impozitul pe venit, pentru persoanele fizice, IRES - impozitul pe profit, pentru persoane juridice, ILOR- impozitul pe veniturile rezultate din afacerile pe plan local) și pe cea indirectă (TVA și alte taxe).

Persoanele rezidente sunt impozitate pe venitul global realizat în țară și în străinătate (exceptând cazurile în care Italia a încheiat acorduri de evitare a dublei impuneri cu anumite țări, cum este și cazul României). Persoanele nerezidente fiscal în Italia, dar cu rezidența domiciliară în Italia sunt impozitate numai pe veniturile realizate în Italia.

 

Impozitarea veniturilor obținute de companii

Companiile înregistrate în Italia, care au sediul central sau realizează majoritatea afacerilor în această țară sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din străinătate). Alte companii sunt supuse impozitării pe venitul realizat în Italia.

Firmele sunt supuse

  • impozitului pe profit (IRES - Imposta sul reddito della societa) de 24%
  • impozitului  local (IRAP – Imposta regionale sulle attivita produttive / Impozitul regional pe activități productive) care dă posibilitatea regiunilor de a crește sau de a reduce cota respectivă cu un punct procentual față de cota fixată la 4,25%.

Companiile rezidente și nerezidente, cu activitate de producție, sunt supuse unei impozitări pe veniturile realizate. Taxa regională asupra producției (IRAP) a fost introdusă în luna ianuarie 1998, când o serie de alte taxe au fost eliminate. IRAP nu este deductibilă din impozitul pe venit, este plătibilă în fiecare perioadă de impozitare în funcție de valoarea netă a producției realizate într-o anumită regiune. Procentul plătibil este, în mod normal, de 4,25%. Sunt exceptate de la impozitare dobânzile la titlurile de stat ca și cele la obligațiunile emise sub formă de bonuri de trezorerie înainte de 30 septembrie 1986.

 

Taxa pe valoarea adaugată este 22%

Vânzarea de mărfuri, serviciile și importurile sunt supuse plății TVA (IVA), exceptând unele activități și operațiuni pentru care se acordă derogări. Taxa pe valoare adaugata  este de  22%. Prin legea nr.205 din 27.12.2017 privind bugetul de stat pentru anul financiar 2018 si pentru urmatorii 3 ani, 2018-2020, se prevede blocarea TVA si accizelor la nivelul anului 2017, respectiv TVA 22%. Pentru TVA redusă se publică liste cu produsele care beneficiază de aceste reduceri. TVA se plătește, de obicei, lunar, iar până la data de 27 decembrie a fiecărui an TVA trebuie platită în proporție de 88%. Sunt scutite de plata TVA prestațiile de servicii socio-sanitare către persoanele dezavantajate. Pentru serviciile hoteliere, bar, restaurante și alte produse/servicii turistice TVA-ul este de 10% și de 4% pentru produse alimentare de primă necesitate, publicații presa zilnice sau periodice, cărti, diferite lucrări pentru înlăturarea barierelor arhitectonice.

 

REGIMUL COMERCIAL

Cadrul juridic extern al relaţiilor economice

Italia este membră a Uniunii Europene, Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Organizaţiei Naţiunilor Unite, Pactului Nord-Atlantic, Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Organizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa, Fondului Monetar Internaţional, Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, Grupului celor șapte ţări industrializate (G7).

 

Documente necesare desfăşurării operaţiunilor comerciale între România şi Italia

Începând cu ianuarie 2007, livrarea de mărfuri, din punct de vedere juridic, este o operaţiune unică, însă, în scopul reflectării TVA, ea este scindată în două operațiuni distincte atunci când are loc între două state comunitare diferite (în acest caz România și Italia):

  • livrarea de bunuri (livrare intracomunitară);
  • achiziție de bunuri (achiziție intracomunitară).

Odată cu aderarea la UE, exporturile către Italia sunt tratate drept livrări intracomunitare, iar importurile din Italia, achiziții intracomunitare.

Documente necesare:

  • factură comercială: este un document contabil obligatoriu care trebuie să conțină codul fiscal - codul TVA al vânzătorului și cumpărătorului, datele prevăzute în Codul Fiscal;
  • certificate sanitare și fitosanitare în cazul comerțului cu animale vii și anumite produse vegetale;
  • documentele de transport auto, feroviar sau naval, după caz;
  • documentul de transport T2 (tranzit intracomunitar) în cazul în care bunurile traversează una din tările membre EFTA (Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția);
  • registrul nontrasferurilor de bunuri: nu este un document tipizat, dar trebuie să respecte anumite caracteristici, să fie întocmit conform calendarului fiscal al contribuabilului, iar datele să fie păstrate astfel încat, ori de câte ori este necesar, să fie puse la dispoziția organului de control. Se poate întocmi manual, prin procedee mecanografice sau prin utilizarea sistemului informatic, după caz. Registrul nontransferurilor de bunuri este un document cu caracter intern și nu se depune la niciun organ fiscal. Acesta reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru al UE de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia dintre operațiunile menționate de art.128 Codul Fiscal, printre care amintim: 1) uzul temporar al bunurilor în Italia în scopul prestării de servicii (exemplu: leasingul); 2) lucrări efectuate asupra bunurilor în Italia, cu condiția întoarcerii acestora în țara de origine (exemplu: lohnul); 3) transmiterea de bunuri în vederea testării și verificării conformității pentru maximum douăzeci și patru de luni (exemplu: expunerea în târguri și expoziții);
  • contractul, comanda de vânzare/cumparăre necesare în contabilitate.

 

5. PROGRAME DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI

  • Instrumente și modalități de stimulare a exportului italian   

Finanțarea de credite, conform legii nr. 143/98, realizată prin societatea italiană pentru intreprinderi în străinatate – SIMEST: sunt finanțate creditele de export atât de tip „credit furnizor”, cât și cele de tip „credit cumparator”; durata creditelor trebuie să depășească 24 luni, în general și 18 – 23 luni pentru „credit furnizor”;

Asigurarea de credite la export, prin societatea pentru asigurarea creditelor de export SACE, în conformitate cu Decretul Lege nr. 143/98 si 170/99; se acordă garanții pentru exportul de mărfuri și servicii, executarea de lucrări, studii de proiectare; credite pe termen scurt și mediu-lung, pentru entități publice sau private; credite de refinanțare a datoriei externe; finanțări ale bancilor italiene pentru exportatorii naționali; cauțiuni, depozite și plăți anticipate în străinatate, legate de exporturile italiene; investiții în străinătate și altele; (www.isace.it).

Participarea SIMEST la constituirea de societăți în străinătate, conform Legii nr. 100/90; SIMEST, inițial constituită ca societate pe acțiuni, este în prezent controlată/subordonată Guvernului Italian care deține 76% din pachetul de acțiuni, restul fiind deținut de bănci, asociații antreprenoriale și de categorie. SIMEST a fost creat în scopul promovării procesului de internaționalizare a intreprinderilor italiene și de acodare de asistență celor care iși desfășoară activitatea sau realizează investiții în exterior; furnizarea de servicii de asistență și consultanță firmelor în toate fazele de inițiere și realizare a investiției în exterior; SIMEST este membru al „INTERACT-EDFI”, Asociația Europeană pentru Finanțarea Dezvoltării care, prin dezvoltarea unei rețele de relații și informații în Italia, în lume și pe lângă instituțiile internaționale (în special cu UE) este în masură să pună la dispoziția firmelor informații necesare pentru desfășurarea activității lor în exterior; poate participa printr-o cotă de maximum 49% la capitalul societății creată în străinătate, pe o durata maximă de 8 ani. (www.simest.it).

Participarea societății FINEST (similară SIMEST, dar pentru regiuni din zona de Nord-Est a Italiei) la crearea de societăți în străinătate printr-o cotă de maximum 25% la capitalul societății create, pe o durată maximă de 8 ani. FINEST este de fapt o societate pe acțiuni deținută de Friuli SpA, Regiunea Veneto, Provincia Autonoma din Trento, Simest și unele bănci din nordul Italiei. Dezvoltă și promovează accesul la credite și asigurări de credite la export prin intermediul SACE SpA și companiile de asigurări. (www.finest.it).

Acțiuni promoționale realizate de ICE (Institutul Național de Comerț Exterior), prin organizarea de participări colective și individuale la târguri și expoziții internaționale, realizarea de seminarii, mese rotunde, conferințe tehnice, elaborarea și difuzarea de studii de țară și de piată, promovarea „Sistemului Italia” și altele. (ICE) este un organism public cu sarcini în promovarea, facilitarea și dezvoltarea schimburilor comerciale între Italia și restul lumii, sprijinind internaționalizarea societaților italiene, îndeosebi a celor mici și mijlocii, precum și implementarea activităților lor pe piețele externe. Institutul, cu sediul central la Roma, dispune de birouri regionale în Italia și de o rețea externă alcătuită din peste o sută de birouri în 80 tări. Activitățile desfășurate de ICE sunt finanțate cu precădere din fonduri publice acordate de către Ministerul italian al Activităților Productive. ICE are sediu în România, la București.

Sprijinirea activităților de promovare ale autorităților, instituțiilor, asociațiilor, consorțiilor și camerelor de comerț italiene în exterior sau a celor străine în Italia (Legea 1083/1954, Legea 83/1989, Legea 394/1981, Legea 518/1970, Legea 580/1993).

Alocarea de fonduri autorităților, instituțiilor și asociațiilor pentru realizarea de inițiative promoționale specifice, integrate în activitatea publică promoțională (Legea nr.1083/1954 cu modificările ulterioare; ultima modificare la 1.08.2008) pentru instituțiile, autoritățile, asociațiile de nivel național și de promovare a sistemului productiv sau imprenditorial, fără scop lucrativ. Sunt incluse aici și camerele de comerț italo-străine din Italia înscrise în Registru conform Legii 580/1993. art.22.

Alocarea de fonduri consorțiilor de exportale întreprinderilor mici și mijlocii, conform Legii nr. 83/89 cu modificările ulterioare; ultima modificare la 31.10.2008. Legea prevede alocarea de fonduri financiare anuale în raport cu cheltuielile efectuate de consorțiile multiregionale având ca scop exclusiv, chiar menționat separat, „exportul produselor societăților comerciale înscrise în consorțiu, precum și activitatea de promovare necesară pentru realizarea exportului”.

Alocarea de fonduri pentru Consorții agro-alimentare și turistico-hoteliere, conform Legii nr. 394/1981, art.10; ultima modificare la 31.10.2008;

Alocarea de fonduri pentru Camerele de Comerț italiene constituite în străinătate,pe baza Legii nr. 518/70, modificată ultima data la 31.10.2008 având ca beneficiari asociațiile operatorilor economici din străinătate liber constituite, de cel puțin 2 ani, de către firme italiene și locale în scopul intensificării relațiilor economico-financiare dintre țările respective, care pot solicita recunoașterea oficială de „camera de comerț italiană în străinătate”; camerele de comerț italiene din exterior care au obținut deja recunoașterea oficială; instituția coordonatoare este Ministerul Dezvoltarii Economice – Departamentul pentru firme și internaționalizare; reprezentanța diplomatică italiană din țară unde se află camera. Ministerul își rezervă dreptul de a dispune, în orice moment, efectuarea de controale și verificări privind modul de realizare a programului promoțional, privind veridicitatea declarațiilor făcute, conformitatea copiilor documentelor și a traducerilor cu originalele, privind existența capacității de a primi co-finanțare.

 

  • Instrumente de susținere specifice având ca scop favorizarea internaționalizării firmelor

Finanțarea cheltuielilor pentru realizarea studiilor de prefezabilitate și fezabilitateprivind adjudecarea unor comenzi (Decretul Lege nr. 143/1998, art.22 și Decretul Ministerial nr. 136/2000) pentru firme italiene, consorții și asociații ale firmelor. Au prioritatea IMM-urile precum și firmele care dețin certificat de calitate; cheltuielile sunt finanțate în limita a 50% din valoarea estimativă și aprobată de Comitet; sunt admise cheltuielile făcute într-o perioadă de 6 luni din momentul luării deciziei de finanțare. În particular sunt finanțate cheltuielile privind salariile, retribuțiile plătite consultanților sau experților, transportul, testele, alte cheltuieli de natură tehnică strâns legate de studiul efectuat. Limita maximă de finanțare este 361.000 euro.

În scopul conformității ajutorului cu disciplina comunitară privind ajutorul de stat, conform Regulamentului CE nr.1998/2006, valoarea totală a sprijinului acordat fiecărei firme nu poate depăși valoarea maximă de 200.000 euro (100.000 euro pentru firmele din sectorul transportului stradal) pentru trei exerciții financiare.

Finanțarea cheltuielilor pentru realizarea de programe de asistență tehnică și studii de fezabilitate,legate de exporturi sau investiții italiene în străinătate, conform Decretului Lege nr. 143/1998, art.22 și Decretului Ministerial nr. 136/2000 pentru firme italiene, consorții și grupări ale firmelor. Au prioritate IMM-urile precum și firmele care dețin certificat de calitate; sunt finanțate în proporție de 100% cheltuielile incluse în lista estimativă aprobată de Comitet.

Finanțarea programelor privind pătrunderea comercială orientată către constituirea de societăți de durată în exterior, conform Legii nr. 394/1981, art.2. pentru firmele exportatoare de bunuri și servicii. Au prioritate întreprinderile mici și mijlocii, consorțiile și asociațiile acestora, societățile care utilizează capital public pentru comercializarea în străinătate a produselor IMM-urilor din zona de sud a Italiei; finanțarea constă în dobânzi preferențiale, reprezentând 40% din dobânda de referință. Dobânda de referință este fixă și este cea în vigoare la data semnării contractului de finanțare. Aceasta este stabilită lunar și vizibilă pe paginile web ale ABI (Asociatia băncilor italiene) și Simest SpA.

Finanțarea participării la licitații internaționale, în țările nemembre ale UE,conform Legii nr. 304/1990, art.3.beneficiari fiind firmele italiene, consorțiile sau asociațiile acestora; au prioritate firmele ce dețin certificat de calitate.

Fondurile Mixte de Capital, pentru sprijinirea investițiilor în zonele geografice considerate strategice pentru internaționalizarea sistemului productiv italian, precum China, Balcani, Africa și Orientul Mijlociu, Rusia și țările caucaziene, India și țările din sud-estul asiatic devastate de tsunami, America Centrală și de Sud, în 2004 au fost create Fondurile publice de capital mixt distincte pe zone geografice.

Acest instrument se adaugă la cota normală de participare Simest la inițiativele realizate în baza Legii nr.100/1990 și, în ceea ce priveste Balcanii, la cota de participare conform Legii nr.19/1991. Responsabili sunt Simest SpA și Finest SpA pentru Fondul Balcani.

Finanțarea constituirii de societăți mixte în țări în curs de dezvoltare (Legea nr.49/1987, art.7)pentru firmele italiene care achiziționează cote din capitalul de risc al firmelor mixte create în tările în curs de dezvoltare; finanțare în bani și/sau în natură la capitalul de risc al societăților mixte în cadrul inițiativelor din sectoarele agricol, industrial și infrastructură (transport, telecomunicații, energie, apă și sanătate); participarea firmei italiene trebuie să fie semnificativă atât la capitalul de risc, la gestionarea firmei, cât și la pregătirea și dezvoltarea managementului local. Participarea investitorilor locali nu poate fi însă inferioară a 25%. Valoare intervenției: nu superioară a 10.329.000 euro: până la 70% din primii 5.164.000 euro de participare și până la 50% din cota ce depășește această valoare. Finanțarea obținută va fi rambursată într-o perioadă de 8 ani, cu o perioadă de grație nu mai mare de 2 ani, la o dobândă fixă egală cu 30% din rata dobânzii de referință.Cererea trebuie depusă la MAE italian, iar responsabili sunt  MAE, Mediocredito Centrale SpA, Ministerul Dezvoltării Economice.

 

  • Instrumente naționale de sprijinire a cooperării internaționale

Colaborarea cu tările din Europa Centrală, Orientală si ex-sovietice (Legea nr.212/1992, modificată în ianuarie 2005).Beneficiari sunt  instituțiile publice și private (cu accent pe asistența tehnică și formare profesională), confederații, asociații de categorie, societăți comerciale, consorții, cooperative, în special IMM; valoarea contribuției: maximum 50% din costurile eligibile, fără a depăși 413.165 euro. Alte contribuții pot proveni de la organismele participante la inițiativă, italiene sau străine, publice sau private.

Dispoziții pentru participarea italiană la stabilizarea, reconstrucția și dezvoltarea tărilor din Balcani (Legea nr. 84/2001, modificată ultima dată la 11.10.2004).Responsabili: MAE, Ministerul Dezvoltării Economice – Departamentul pentru firme și internaționalizare, fostul Minister de Comerț Internațional, Ministerul Mediului, Regiuni, Provincii

 

6. RELATIILE ECONOMICE ROMÂNO-ITALIENE

Relaţiile comerciale româno-italiene

Schimburile comerciale ale României cu Italia se derulează, în principal, în baza Tratatului de Aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.

Alte acorduri importante:

  • Acord pe termen lung de colaborare economică, industrială şi tehnică, semnat în 1973, cu prelungire prin tacita reconducţiune;
  • Acord pentru promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 6.12.1990 şi intrat în vigoare la 27.04.1991 (Monitorul Oficial nr.113 din 23 mai 1991):
  • Convenţie pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit şi avere şi pentru prevenirea evaziunii fiscale, semnată la 14.01.1977 şi intrată în vigoare la 6.02.1979 (Monitorul Oficial nr.34-35 din 23 aprilie 1977)

 

Evoluţia schimburilor comerciale bilaterale

Anul 2018 a fost un an record, înregistrându-se cea mai mare valoare istorică a schimburilor comerciale bilaterale, 15,5 miliarde de euro, cea mai mare valoare a exporturilor 7,7 miliarde euro și cel mai mic deficit.

Valoarea schimburilor comerciale bilaterale în 2018 a înregistrat o creștere cu 6,19 % față de anul 2017 și o pondere în comerțul total al României de 10,31% (locul 2 în topul țărilor partenere atât la export cât și la import).

În ultimii cinci ani balanța a fost echilibrată înregistrându-se un deficit cu valori intre 549 mil. euro si  32 mil. euro. In luna mai 2019 s-a înregistrat un excedent de 11,76 milioane euro.

Exportul si importul au o tendința anuală de creștere menținându-se la valori apropiate, în schimb deficitul fluctuează de la an la an. Deficitul înregistrat la sfârșitul anului 2018 a fost de numai -32,42 milioane euro, în comparație cu anul 2017 când a fost de -549,08 milioane euro.

La 31 mai 2019, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 6,65 miliarde euro (creștere cu 4,51% față de aceeași perioadă a anului 2018), ponderea în comerțul total al României fiind de 10,20% (locul 2 în topul țărilor partenere atât la export cât și la import). Balanța comercială este echilibrată, soldul/excedentul  la sfârșitul lunii mai 2019 fiind de 11,76 milioane euro, în favoarea României.

 

Exporturi

  • volumul exporturilor în 2018: 7,75 miliarde euro (creștere cu 10,04%)
  • volumul exporturilor 5 luni 2019:     3,33 miliarde euro (creștere cu 3,93%)

Importuri

  • volumul importurilor în 2018:           7,77 miliarde euro (creștere cu 2,62%)
  • volumul importurilor 5 luni 2019 :    3,32 miliarde euro (creștere cu 5,10%)

Principalele cinci grupe de produse exportate

  • mașini, aparate, echipamente electrice (20,8%);
  • materiale textile și articole din acestea (15,5%);
  • vehicule, aeronave, vase și echipamente auxiliare de transport (13,7%);
  • încălțăminte, pălării (10%);
  • metale comune și articole din metale comune (9%).

Principalele cinci grupe de produse importate

  • mașini, aparate și echipamente electrice(25%);
  • metale comune și articole metalice (15,6%);
  • materiale textile și articole din acestea(14%);
  • materiale plastice, cauciuc și articole din material plastic/cauciuc (7,8%);
  • produse ale industriei chimice (6,4%).

 

Cooperarea economică (investiții / societăți mixte)

La 31 ianuarie 2019, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, numărul societăţilor româneşti cu capital italian s-a ridicat la 47.365 (pondere 21,2%), cu un capital total investit (investiţii directe) de 2,6 miliarde euro (locul 5, pondere 5,8%). Dintre acestea, sunt active peste 20.000 de firme.

Notă: Activitatea întreprinderilor investiție străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra comerțului exterior al României. Contribuția acestora la exporturile de bunuri este de 74%, în timp ce la importurile de bunuri este de 66,3%, iar ponderea în exporturile și importurile de servicii se situează la 58,8% și respectiv 59,9% din totalul exporturilor, respectiv importurilor de servicii.

Structura pe domenii de activitate a capitalului social subscris, de societăţile cu participare din Italia la capitalul social, este următoarea:

  • industria extractivă și prelucrătoare - 39,80%
  • energie electrică și termică, gaze și apă - 29,86%
  • intermedieri financiare și asigurări - 8,35%
  • tranzacții imobiliare - 7,37%
  • agricultură, silvicultură și pescuit - 4,50%
  • construcții - 3,94%
  • comerț cu ridicata și amănuntul - 3,86%

 

Investiiți românești în Italia și ințiative antreprenoriale

În Italia se remarcă o creștere a inițiativei antreprenoriale a rezidenților români.

Conform datelor Unioncamere, în anul 2017, erau înscrise la Registrul Comerţului din Italia peste 24.000 de societăți de capital și de persoane înființate de cetățeni români (12.763 societăți comerciale de capital cu 17.136 acționari români și 11.392 societăți de persoane) și 49.317 întreprinderi individuale, respectiv persoane fizice autorizate provenind din ţara noastră care desfăşoară diverse activităţi (sursa: Unioncamere-InfoCamere, CERVED).

La sfârșitul anului 2017 dintr-un total de 590.000 de întreprinderi individuale cu titulari străini, înregistrate în Italia, România ocupa locul al 3-lea:

  • 68.259 întreprinderi individuale din Maroc
  • 52.075 întreprinderi individuale din China
  • 49.317 întreprinderi individuale din România

În ceea ce privește comunitatea rezidenților străini din Italia, care a ajuns la 5 mil. la sfârșitul anului 2017, România ocupa primul loc cu 23% din rezidenții străini din Italia, urmată de Albania 8,9%  si Maroc 8,3%. (Unioncamere-InfoCamere, Movimprese)

Tendința de creștere a numărului de societăți înregistrate de cetățeni români din Italia este în strânsă legătură cu tendința de creștere a numărului de rezidenți români în Italia (creștere cu 1,49% în 2016, față de 2015 și 1,72% 2015, față de 2014, conform INS Italia).

Circa 90% din cele peste 14.000 de societăți comerciale  de capital cu acționari români înregistrate în Italia sunt societăți cu răspundere limitată (SRL), iar majoritatea activează în domeniile: construcţii edilitare, proiectare, design, servicii conexe (68,1%), comerţ și reparaţii (10,1%), sectorul manufacturier - confecții metalice, industrie alimentară (carne), producție materiale plastice (4,6%), închirieri, agenţii de turism, servicii dedicate persoanelor (4,1%), hoteluri şi restaurante (4,3%), transport şi depozitare (1,7%), agricultură şi silvicultură (1,7%), altele (4,4%), etc.

Din punct de vedere geografic, acestea sunt distribuite pe întreg teritoriul Italiei, în special în marile orașe și suburbiile acestora. În ultima perioadă, se observă o diversificare a domeniilor de activitate, majorându-se firmele care activează în sectorul productiv, comerț, servicii profesionale şi tehnico-ştiinţifice, agricultură, servicii specializate.

 

7. TARGURI ȘI EXPOZITII INTERNAȚIONALE IMPORTANTE ORGANIZATE IN ITALIA

Informații utile privind cerințele pieței, standarde și potențialul general pot fi obținute prin vizitarea târgurilor internaționale și locale, și expozițiilor specializate.

România susține participarea la târguri internaționale a companiilor din România prin Programul de promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Anteprenoriat, suportă partial sau  total cheltuielile privind participarea la târguri.

De exemplu 50% din cheltuielile privind transportul și cazarea pentru un reprezentant al firmei sau 100% din cheltuieli referitoare la: 

  • transportul, asigurarea si manipularea exponatelor, mostrelor si materialelor publicitare, formalitatile vamale aferente acestora,
  • depozitarea ambalajelor aferente exponatelor pe perioada desfasurarii actiunii promotionale,
  • elaborarea proiectului de execuţie a standului,
  • închirierea, construirea si/sau amenajarea spaţiului expoziţional, transportul materialelor aferente,
  • cheltuielile generale pe perioada de desfăşurare a acţiunilor promoţionale,
  • cheltuielile de reprezentare si de protocol,
  • cheltuielile de deplasare pentru persoanele care organizează si coordonează acţiunile, inclusiv a unui reprezentant din partea patronatului de ramura sau a asociatei profesionale care contribuie la realizare acţiunii respective,
  • cheltuielile pentru materialele publicitare, de prezentare si promovare cu caracter economic general si pentru mediatizarea prezentei romaneşti la acţiunile promoţionale,
  • cheltuielile aferente comisionului prevăzut in contractul încheiat cu societatea organizatoare a pavilioanelor naţionale, standurilor specializate  pe produse si mini-expoziţiilor, precum si
  • alte cheltuieli care se justifica a fi alocate pentru realizarea târgurilor si expoziţiilor internaţionale, cu aprobarea ordonatorului de credite. Mai multe detalii pe http://www.dce.gov.ro/targ-misiuni/targ_buget.html

În Italia, în 2018, au avut loc 908 de târguri dintre care 209 internaționale, 210 naționale restul fiind locale, 400 regionale sau locale,89 organizate în exterior. Au expus  200.000 de companii, din care 98.000 au fost internaționale pe o suprafață totală de 4.200.000 metri patrați. Au participat un numar de 22.000.000 de vizitatori din care 10% au fost străini.

Cel mai mare complex expozitional din Italia, printre cele mai mari din Europa, este  FIERA MILANO RHO, care are un program amplu de târguri specializate, naționale și internaționale (www.fieramilano.it). Regiunea Lombardia deține 32,8% din totalul târgurilor organizate, urmată de Emilia Romania cu 21,2%.

Sectoarele cel mai puternic promovate prin târgurile internaționale din Italia  sunt :

  • 15% textil
  • 14% sport, hobby, entertainment si arte
  • 8% bijuterii, ceasuri și accesorii
  • 8% mâncare, băuturi și ospitalitate
  • 8% mecanic

 

 

8. INSTITUȚII ȘI ORGANIZAȚII ECONOMICE IN ITALIA

Camerele de Comerț italiene au un statut puternic la nivel regional, contribuind la crearea unei  rețele naționale.  Acestea oferă o mare diversitate de servicii,  facilitând  integrarea firmelor locale în contextul economiei globalizate.

Cea mai importantă uniune camerală, care reunește 105 Camere de Comerț, Industrie, Artizanat și Agricultură regionale este UNIONCAMERE - Uniunea Camerelor de Comerț Italiene – www.unioncamere.it

În afara Camerelor de Comerț regionale, sunt organizate și Camere de Comerț profesionale, înscrierea membrilor fiind benevolă. Acestea cooperează la nivel regional în cadrul unor uniuni camerale.

În general, primavara și toamna sunt cele mai propice perioade pentru contactele de afaceri. Sfârșitul lunii iulie și luna august, precum și perioada Crăciunului și Anului Nou, sunt perioadele de vacanță.

 

Instituţii guvernamentale

Instituţii neguvernamentale, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Economice

  • ICE, Istituto Nazionale per il Commercio Estero: www.ice.it  
  • SACE, Istituti per i Servizi Assicurativi del Commercio Estero: www.isace.it  
  • SIMEST, Società Italiana per le Imprese all’Estero: www.simest.it
  • FINEST, Società finaziaria di promozione della cooperazione economica: www.finest.it  

Confederații patronale, asociații de ramură etc.

  • CONFAPI – Confederazione Italiana Piccola e Media Industria: www.confapi.it  
  • UNIONCAMERE – Unione Italiana delle Camere di Commercio, Industria, Artigianato e Agricoltura: www.unioncamere.it  

 

9. ALTE INFORMAȚII UTILE

Comunicarea in afaceri

Comunicarea în afaceri se face preponderent în limba italiană , mai ales în Italia centrală și de sud.

Sărbători legale:

  • 1 Ianuarie;
  • 6 ianuarie (Epifania)
  • Vinerea Mare, prima și a doua zi de Pastele catolic;
  • 25 aprilie (Festa della Libertà);
  • 1 Mai (Sărbatoarea muncii);
  • 2 Iunie (Proclamarea Republicii – Ziua Natională);
  • 15 august (Ferragosto);
  • 1 noiembrie (Ziua tuturor Sfinților);
  • 8 decembrie (Immacolata Concezione);
  • 25 decembrie (Craciunul);
  • 26 decembrie (Sf.Ștefan).

În luna august majoritatea companiilor închid doua săptămâni in perioada 7/21 august. La Roma se închid și activitățile comerciale cu excepția serviciilor destinate turiștilor.

 

Prefix telefonic internațional Italia: 0039

Prefix telefonic internațional Roma: 0039.06

Prefix telefonic internațional Milano: 0039.02

 

DATE DE CONTACT

BIROURILE DE PROMOVARE COMERCIAL-ECONOMICĂ,

Biroul de promovare comercială și economică – Roma, din cadrul Ambasadei României în Italia

Sediu: Via Nicolo Tartaglia, 36 - 00197 Roma

Norina Boru - consilier economic
Tel/fax: (+39) 06.97.657.493
La acest număr de telefon nu se furnizează informații consulare.
E-mail: norina.boru@dce.gov.ro

 

Biroul de promovare comercială și economică - Milano

Sediu: Via Gignese, 2 - 20148 Milano

Mirela Mihaela Zamfir - secretar economic I
E-mail: mirela.zamfir@dce.gov.ro

Andreea Albăstroiu - secretar economic II
E-mail: andreea.albastroiu@dce.gov.ro

 

AMBASADA ROMÂNIEI IN ITALIA

Cancelaria / Secția Politică

Adresă: Via Nicolò Tartaglia, 36 - 00197 Roma

Telefon: (+39) 06.808.45.29;
La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare.

Fax: (+39) 06.808.49.95

E-mail: roma@mae.ro

Adresă de e-mail de mai sus este utilizată de Ambasadă NUMAI pentru legătura cu autoritățile locale din țara de reședință. La această adresă de e-mail NU se furnizează informații consulare

Secţia Consulară de la Roma

Adresă: Viale Libano, 40 - 00144 Roma   (Harta)

Call center informații consulare pentru cetățenii români:
(+39) 06.835.233.44; (+39) 06.835.233.52;
(+39) 06.835.233.58; (+39) 06.835.233.56;
(+39) 06.835.233.69; (+39) 06.835.233.71;
(+39) 06.835.233.74


Alte telefoane disponibile
 Fax: (+39) 06 835 233 66  E-mail informații consulare: contact@informatiiconsulare.ro

Vizita de lucru a ambasadorului George Bologan în Regiunea Lombardia

24.02.2020

Ambasadorul României în Italia, George Bologan, se află în aceste zile într-o vizită de lucru în nordul Italiei. În Lombardia, șeful misiunii diplomatice a vizitat, la 24 februarie …

Măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 (coronavirus)

23.02.2020

Informăm cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Italiană că Guvernul italian a decretat starea de urgență în urma…

Participarea României la a XI-a ediție a Festivalului de Film Francofon din Roma

21.02.2020

România participă la ediția a XI-a a FRANCOFILM - Festivalul Filmului Francofon din Roma, prin proiecția filmului ”Mo”, regizat de Radu Dragomir. Inițiativa este susținută de…

Semnarea unei convenții de colaborare cu Institutul de Învățământ Superior "Ezio Vanoni" din Vimercate

20.02.2020

În perioada 24 februarie-1 martie, un grup de elevi de la Institutul de Învățământ Superior "Ezio Vanoni" din Vimercate va face o excursie în România, în cadrul proiectului…

        ​