România

Sărbătoarea Mărţişorului, tradiţie cu valoare de patrimoniu

Prima zi a lunii martie este sărbătoarea Mărţişorului. Mărţişorul este un calendar simbolic, reprezentat de un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou la I martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile.

Deşi nu se ştie cu exactitate de când datează acest obicei, se ştie că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8000 de ani, iar mărţişorul îşi are originea în credinţele şi practicile agrare de atunci.

Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire. Sunt formate dintr-o fundiţă roşu cu alb, roşul semnificând iarna iar albul - primăvara. La această fundiţă se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă. Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, timp de câteva zile, începând cu 1 martie.

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului. Şnurul mărţişorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Potrivit altor surse, mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb. Alegerea monedei, din aur, argint sau bronz, indica statutul social. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Erau purtate până când înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile acestora.

După unele tradiţii, firul Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăvara, la naşterea anului agrar.

Astfel, întrucât Mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, se poate afirma cu certitudine că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români şi aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.

SursaAgenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

Întâlnirea Președintelui României, Klaus Iohannis, cu studenți și cadre didactice de naționalitate română din Italia

26.03.2017

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut duminică, 26 martie 2017, la Accademia di Romania a Roma, o întâlnire cu studenți și cadre didactice române din Italia, cu ocazia…

60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma

24.03.2017

În urmă cu șaizeci de ani, la Roma, au fost puse bazele Europei așa cum o cunoaștem astăzi, inaugurându-se cea mai lungă perioadă de pace din istoria acestui continent. Semnarea …

Participarea ambasadorului la Conferinţa extraordinară a Preşedinților Parlamentelor Statelor Uniunii Europene

17.03.2017

Ambasadorul George Bologan a participat, la 17 martie 2017, la Conferinţa extraordinară a Preşedinților Parlamentelor Statelor Uniunii Europene, în calitate de membru al…

Întrevederea ambasadorului Bologan cu secretarul de stat Vincenzo Amendola

17.03.2017

Aspecte referitoare la unele cazuri de cetățeni români aflați în dificultate în Sicilia, direcții de acțiune în agenda bilaterală și europeană, importanța dialogului…

        ​